|
Î:
Ce este adopţia ?
R:
Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legatura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.
Vezi art. 1 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Care este criteriul definitoriu pentru clasificarea adopţiei în România ?
R:
Criteriul definitoriu pentru clasificarea adopţiei în România îl reprezintă domiciliul atât al adoptatorului sau familiei adoptatoare cât şi cel al adoptatului.
Vezi art.3, lit. c si d. din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Care este procedura adopţiei in România ?
R:
A. Procedura adopţiei interne
a.) adopţia unei persoane majore ;
Vezi art. 5, alin. 3, art. 20, lit. a, art.29, alin. 1, lit. a, art. 34, art. 35 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
b.) adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv (adopţia în familie) ;
Vezi art. 20, lit. b, art. 14, art. 15, alin. 2, art. 16, alin. 2, art. 17, alin. 2 si 3, art. 20, lit. b, art. 29, lit. b, art. 34, art. 35 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
c.) adopţia unui copil pentru care s-a instituit o măsura de protecţie specială (plasamentul) sau pentru care s-a instituit tutela ;
• Deschiderea procedurii adopţiei interne ;
• Încredinţarea în vederea adopţiei ;
• Încuviinţarea adopţiei ;
• Atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare ;
Vezi Capitolul III, sectiunile 1, 2, 3, 4 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
B. Procedura adopţiei internaţionale Adopţia internaţională a copilului care are domiciliul în România poate fi încuviinţată numai în situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii din familia adoptatoare care domiciliază în străinătate este bunicul copilului pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne.
Vezi art. 39 si Capitolul IV, sectiunile 1, 2, 3 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Care sunt actele necesare adopţiei ?
R:
Actele necesare adopţiei sunt urmatoarele :
Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte:
a) certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată;
b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică;
c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
d) hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei;
e) certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată;
f) certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată;
g) cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
h) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimţământului părinţilor fireşti, în măsura în care nu s-a pronunţat anterior o hotărâre judecătorească de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne a copilului
Vezi art. 35 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Este posibila adopţia între fraţi ?
R:
Legiuitorul român a stabilit ca şi condiţie de fond faptul că adopţia între fraţi este interzisă.
Vezi art. 8, alin. 1 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Este posibila adopţia copilului dintr-un alt judeţ ?
R:
Adopţia copilului dintr-un alt judeţ este posibilă doar în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege.
Vezi art. 26 si 27 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Adopţia se poate realiza prin intermediul altei persoane ?
R:
Adopţia nu se poate realiza prin intermediul altei persoane.
Vezi art. 70, alin. 2 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adoptiei ;
|
|
Î:
Se poate alege copilul ?
R:
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului identifică pentru copil, motivat de interesul superior al acestuia cea mai potrivită familie.
Vezi Capitolul III din H.G. nr. 1435/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004;
|
|
Î:
Se poate anula adopţia ?
R:
Adopţia se poate desface sau anula în cazurile strict prevazute de lege.
Vezi art. 54 la 60 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Bărbatul celibatar poate adopta un copil ?
R:
Orice persoană poate adopta dacă întruneşte condiţiile prevăzute de lege. Vezi art. 9, art. 10 si art. 19 la 21 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Cât costa adopţia ?
R:
În ce priveşte adopţia internă legea nu prevede nici o taxa, iar în ce priveşte adopţia internaţională taxa instituită se aprobă prin hotarare a Guvernului. Vezi art. 67 si 68 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Cât durează procesul de adopţie ?
R:
Legea nu prevede un anumit termen pentru finalizarea procesului de adopţie, singurele termene prevazute fiind acelea privitoare la atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare şi încredinţarea în vederea adopţiei. Vezi art. 19, art. 20, art. 25, alin. 1, art. 29 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adoptiei ;
|
|
Î:
Cine eliberează atestatul de persoană aptă să adopte ?
R:
Atestatul este eliberat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de la domiciliul solicitantului. Vezi art. 19 la 21 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Care sunt etapele adopţiei ?
R:
Procedura adopţiei interne presupune pentru persoana sau familia care doreşte să adopte parcurgerea dupa caz a urmatoarelor etape:
• Obţinerea atestatului de persoană sau familie aptă să adopte ;
• Încredinţarea copilului în vederea adopţiei ;
• Încuviinţarea adopţiei ;
Procedura adopţiei interne presupune pentru copilul care urmează să fie adoptat parcurgerea dupa caz a urmatoarelor etape:
• Deschiderea procedurii adopţiei interne ;
• Încredinţarea în vederea adopţiei ;
• Încuviintarea adopţiei ;
Vezi Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Familia sau persoana adoptatoare sunt monitorizate după încheierea adopţiei ?
R:
Da, legea prevede o perioadă de 2 ani de monitorizare.
Vezi art. 38 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Familia biologică poate afla informaţii despre copilul adoptat, despre noua familie, despre condiţiile oferite, despre dezvoltarea copilului, eventual despre locul unde se află ? Unde se adresează şi ce informaţii se pot oferi ? Toate aceste informaţii sunt confidenţiale ?
R:
Legea exclude orice legături/contacte între părinţii biologici ai copilului şi adoptatori.
Vezi art. 37, alin. 2, art. 50, alin. 2 si 3, art. 52 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
I se comunică copilului că a fost adoptat ? Există o recomandare privind momentul înştiinţării acestuia ? Cum, cand şi în ce condiţii copilul poate afla identitatea părinţilor naturali ? D.G.A.S.P.C.-ul este implicat ?
R:
Legea reglementeaza toate aspectele legate de acest set de întrebări.
Vezi art. 52 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
În cazul în care o persoană are copii dintr-o căsătorie anterioară, soţul/soţia este obligată să adopte aceşti copii ?
R:
Legea nu institue o astfel de obligativitate, decizia cu privire la adoptarea copiilor soţului/soţiei, aparţinând fiecărei persoane care se află în acestă situatie.
Vezi Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
O familie poate lua un copil abandonat dintr-o maternitate şi apoi sş apeleze la D.G.A.S.P.C. pentru a-l adopta ?
R:
Analizând spiritul şi litera legii se poate lesne observa că este absolut interzisă o astfel de practică, cu atât mai mult cu cât situaţia juridică a acestei categorii de copii nu este clarificată la momentul în care aceştia se află încă în maternitate.
Psihologul şi responsabilul de caz al copilului din cadrul Serviciului de adopţii al D.G.A.S.P.C. sunt obligati să identifice şi să selecteze o persoană/familie careia îi poate fi încredinţat copilul în vederea adopţiei în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 273/2004.(numai dupa ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care instanta a incuviintat deschiderea procedurii adoptiei interne)
- în virtutea noilor reglementări în domeniul adopţiei prioritară este identificarea celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil adoptabil, care să corespundă nevoilor acestuia.
- în acest context se poate desprinde concluzia că legiuitorul român a dorit prin aceste reglementari să interzică cu desavarşire, motivat de interesul superior al copilului, posibilitatea persoanelor/familiilor atestate de a identifica ele copii adoptabili
- principiul care trebuie să calauzească D.G.A.S.P.C.-ul în toate aceste demersuri trebuie să fie identificarea unei familii pentru un copil şi nu alegerea unui copil de către o familie.
Riscurile pe care le ridică o astfel de practică sunt de natură penală fiind catalogate drept trafic de copii.
|
|
Î:
Ce reprezintă Oficiul Român pentru Adopţii ?
R:
Oficiului Român pentru Adopţii este un organ de specialitate al Guvernului României, înfiintat în baza Legii nr.274/2004 si reprezită autoritatea centrală româna în domeniul adopţiei.
Vezi art. 3, art. 5 si art. 6 din Legea nr. 274/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Român pentru Adopţii;
|
|
Î:
Până în ce stadiu pot interveni parinţii biolagici ai copilului în procedura adopţiei ? Există termene pentru retragerea (revocarea) consimţământului ?
R:
Părinţii biologici ai copilului pot interveni în derularea procedurilor de adopţie numai în etapa întocmirii planului individualizat de protecţie (P.I.P.) şi etapa încuviinţării de către instanţa de judecată a deschiderii procedurii adopţiei interne până la finalizarea acesteia.
Vezi art. art. 22, alin. 1,art. 23, alin.1, lit. a si b, alin. 3, lit. as b, art. 37, alin. 2, art. 63, alin. 2 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
Cât priveşte consimţământul,
Vezi art. 11 la 18 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;
|
|
Î:
Cum se procedeaza in cazul adoptiei unei persoane majore?
R:
Persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii sale.Dovada de “crestere in timpul minoritatii” se poate realiza in fata instantei de judecata, cu orice mijloace de proba (inscrisuri, martori, etc).
Nu este necesar consimtamantul parintilor firesti, atestarea adoptatorului, deschiderea procedurii adoptiei interne si nici incredintarea in vederea adoptiei.
Sesizarea instantei judecatoresti pentru incuviintarea adoptiei majorului se realizeaza direct de catre persoana/familia adoptatoare, fara ca legea sa prevada efectuarea vreunei proceduri administrative prealabile.
|
|
Î:
Cum se procedeaza in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui său?
R:
Se sesizeaza in mod direct instanţa judecătorească cu actiune privind incuviintarea adoptiei, de catre sotul care doreste sa adopte.
Pentru incuviintarea adoptiei este necesar consimţământul la adopţie de catre părinţii biologici ai minorului, precum şi consimţământul soţului adoptator, exprimate în faţa instanţei odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.
Inainte de exprimarea consimtamantului la adopţie, parintii biologici trebuie sa se adreseze la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului in a carei raza teritoriala domiciliaza pentru a fi consiliati cu privire la efectele adoptiei, si pentru a obtine raportul de consiliere-document ce se înaintează instanţei cu ocazia soluţionării cererii de încuviinţare a adopţiei.
Documentele ce trebuie depuse odata cu cererea de incuviintare a adoptiei sunt:
-certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată
-certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică
-certificatul de naştere ale adoptatorului în copie legalizată
-certificatul de căsătorie al adoptatorului, în copie legalizată
-cazierul judiciar al adoptatorului
-certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris.
Pentru aceasta adoptie nu este necesara obtinerea atestatului, deschiderea procedurii adoptiei interne pentru copil, si nici incredintarea in vederea adoptiei.
|
|
Î:
Cum poate afla copilul adoptat informatii (nume, prenume, domiciliu, etc) despre parintii biologici?
R:
Potrivit legislatiei in vigoare, datele de identificare ale parintilor biologici se pot furniza in mod direct de catre institutia noastra la cererea minorului adoptat dacă sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- la incuviintarea adoptiei părinţii biologici să fi fost parte in proces
- după contactarea de catre autoritatile române, părinţii biologici să fie de acord cu furnizarea datelor lor personale către copilul in cauză.
Dacă nu sunt indeplinite aceste conditii se aplică prevederile art.52 alin.(3) si alin.(4) din Legea nr.273/2004 conform carora: „Identitatea părinţilor fireşti ai adoptatului poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de către acesta a capacităţii depline de exerciţiu numai pentru motive medicale, cu autorizarea instanţei judecătoreşti, la cererea oricăruia dintre adoptatori, a adoptatului, soţului sau descendenţilor acestuia ori a reprezentantului unei instituţii medicale sau unui spital.
După dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, adoptatul poate solicita tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul său ori, în cazul în care el nu are domiciliul în România, Tribunalului Bucureşti, să-i autorizeze accesul la informaţiile aflate în posesia oricăror autorităţi publice cu privire la identitatea părinţilor săi fireşti.
In această situatie (descrisa la paragraful anterior), pentru a obtine datele de identificare ale parintilor biologici adoptatul trebuie sa sesizeze Tribunalul cu o actiune privind autorizarea accesului la aceste informatii.
|
|
Î:
Cum poate un cetăţean român cu domiciliul în România să adopte un copil străin?
R:
- art. 42. din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei prevede că: „ adopţia internaţională, în cazul în care adoptatul are domiciliul în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul în România, este supusă dispoziţiilor art. 30-33 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat”.
Conform acestor dispozitii, condiţiile de fond cerute pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de legea naţională a adoptatorului şi a celui ce urmează să fie adoptat. Aceştia trebuie să îndeplinească şi condiţiile care sunt obligatorii, pentru ambii, stabilite de fiecare dintre cele două legi naţionale arătate.
- potrivit legii române pentru a solicita adoptia unui copil este necesar să obtineti atestatul de persoană aptă sa adopte.
- pentru aceasta, petentul urmeaza sa se adreseza cu o cerere la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) in a carei raza teritoriala domiciliaza; cererea trebuie sa fie insotita de o serie de acte prevazute de lege care vor fi nominalizate de catre reprezentantii DGASPC. Această instituţie evalueaza garanţiile morale şi condiţiile materiale ale persoanei/familiei care doreste sa adopte, si asigură serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru a-si asuma în cunoştinţă de cauză şi în mod corespunzător rolul de părinte.
- în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii, DGASPC decide dacă se elibereaza sau nu, atestatul de persoana/familie apta să adopte.
Dacă petentul obtine atestatul de persoană/familie aptă sa adopte urmează să se adreseze Oficiului Roman pentru Adoptii si sa ne informeze din ce stat doreste sa adopte un copil.
Această informatie ne este utila pentru a putea contacta autoritatile statului in cauză, pentru a cunoaşte dacă legislatia statului respectiv permite adoptia copiilor de catre cetateni straini, precum si (in cazul in care această adoptie este permisă) conditiile si procedura aplicabile în speţa respectivă.
Institutia noastra intreprinde demersuri pentru a obtine informatiile mentionate mai sus si comunica petentului informatiile transmise de autoritatile străine.
|
|
Î:
Un copil care nu se afla in dificultate, poate fi adoptat de catre matusa (sora unuia dintre parintii biologici) care il creste inca de la nastere ?
R:
- potrivit Legii nr.273/2004, DGASPC are obligatia de a proceda la consilierea si sustinerea parintilor naturali si a familiei extinse pentru a-si creste copilul in propriul climat familial.
Numai in situatia in care nu este posibila reintegrarea in familia naturala sau integrarea copilului in familia extinsa planul individualizat de protectie poate avea drept finalitate adoptia, urmand a fi sesizata instanta pentru deschiderea procedurii adopţiei interne.
- planul individualizat de protectie se intocmeste pentru copiii care beneficiază de o masura speciala de protectie dispusa conform Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
- conform art. 56. din actul normativ mai sus mentionat, „ de măsurile de protecţie specială, instituite de prezenta lege, beneficiază:
a) copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, când nu a putut fi instituită tutela;
b) copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul găsit sau copilul abandonat de către mamă în unităţi sanitare;
e) copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal”.
Daca minorul in cauza nu se află în nici unul dintre cazurile prevazute de lege pentru a fi instituită o măsură specială de protectie, nu pot fi demarate procedurile legale privind adoptia.
Cu acordul părinţilor biologici, mătuşa se poate implica in creşterea şi ingrijirea copilului, insă aceste activitati se vor realiza in calitate de membru al familiei extinse, in virtutea relatiilor de rudenie cu copilul si cu părinţii acestuia, si nu in calitate de reprezentant legal al minorului.
Drepturile si obligatiile părintesti faţă de copilul in cauza apartin in continuare parintilor lui biologici, in situatia in care nu exista motive de decădere, de suspendare ori de interzicere a acestor drepturi.
Responsabilitatea parentală faţă de copilul in cauza revine în continuare părinţilor săi biologici chiar dacă mătuşa îi asigură în fapt creşterea şi îngrijirea.
Toate părtile trebuie informate asupra modificarilor arbitrare şi imorale a legaturilor de filiatie/rudenie pe care le-ar determina o astfel de adoptie. Ca efect al acestei adoptii copilul ar deveni:
- fiu al mătusii (rudă de gradul I)
- nepot al mamei biologice (rudă de gradul III)
- văr primar cu fraţii lui biologici (rudă de gradul al IV-lea)
- faţă de tatăl biologic şi rudele acestuia (bunici, matusi, veri paterni, etc.) se pierde orice legatura de filiatie/rudenie
O astfel de situatie in care, fără a exista motive temeinice, se doreste transformarea statutului juridic şi, pe cale de consecinţă a legăturilor de filiaţie/rudenie, este de natura a aduce grave atingeri atât dreptului copilului la păstrarea identităţii sale cât şi dreptului acestuia de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit de aceştia, astfel cum sunt reglementate de Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si de legislatia română in domeniu.
|